Ni s-a făcut dor de zăpadă ... aşa că am urcat sus, pe platoul Bucegilor ...(mda!)
... iar piatra asta o s-o ţinem minte de acum ca locul în care bebe s-a făcut simţit pentru prima dată:
... şi
"ar fi interesant să mergem spre Crucea de pe Caraiman, s-o mai vedem şi noi o dată ..."
... neah, doar atât de departe am ajuns!
Nix Cruce!
De la atâta mers, ne-a prins soarele de am ajuns acasă roşii ...
Când m-am văzut în oglindă, hehe!V-am mai povestit de
ochelarii mei de sudor aici. Se pare că nu lasă să treacă ultravioletele ... nici urmă de "bronz" în zona ochilor.
Dar până să ne întoarcem am vrut să vedem care-i povestea cu
"Şapte scări" ... frumooos!
Vine şi partea asta, curând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.