Era ceva cu "cultura". Mă uitam cu admiraţie la cele câteva ilustrate pe care le trimitea, cu mări însorite, vapoare luxoase, palate imperiale şi alte asemenea.
După o vreme omul s-a întors în ţară. A avansat probabil în funcţie la acel institut cultural la care lucra, pentru că atunci când a venit pe la noi, la ţară, în vizită, o Dacia albă cu număr scurt de Bucureşti a aşteptat tot timpul cât stat la noi, trei case mai încolo. Întâmplător, Dacia a plecat odată cu maşina lui.
Ca să fie clar, pe om nu-l cheamă Horia Patapievici şi nu bat absolut niciun apropo cum că institultul pe care acesta îl conduce, iar Preşedintele României cu onoare îl patronează, ar fi acelaşi ca acela de dinainte de revoluţie. Absolut nicio asemănare nu este între cele două!
Şi de asemenea ce urmează nu are nicio legătură cu faptul că Mihai Răzvan Ungureanu, un om care a studiat şi el pe afară, după ce a condus instituţii ce au în numele lor cuvântul "externe", a ajuns premier şi visăm să ne fie preşedinte.
La Revoluţia din '89, pe 25 decembrie seara, m-am uitat şi eu la povestea cu cum a fugit Tiranul cu două elicoptere, dintre care unul l-a părăsit pe drum, cu Bobu şi Dăscălescu. Am aflat apoi că pilotul l-a abandonat lângă Târgovişte şi că singurul ofiţer ce-l escorta a plecat şi l-a lăsat pe Ceauşescu şi pe Leana lui singuri la marginea unui drum ...
(imagine preluată de pe Wikipedia)
Eram mic, dar eram deştept de atunci, desigur!
Alte lucruri, evidente acum, nu mi-au atras atenţia atunci, dar asta era ţipător - la televizor se vorbea de faptul că Tiranul a adus un avion cu terorişti din Iran, că are o întreagă Direcţie a Securităţii, direcţia V, ce se ocupă de garda şi protecţia sa, că mor pentru el securiştii ... bla bla bla!
Băi, n-auzi, Ceauşescu, Dictatorul, pe 22 decembrie făcea autostopul , singur pe un drum de ţară!
Păi dacă teroriştii aceia erau ai lui, măcar vreo zece - douăzeci, dacă nu două sute, să fi luat cu el să-l apere de muşte ... şi dacă eu aş fi fost preşedinte iar Securitatea aia mi-ar fi fost aşa loială cum se zicea la Televiziunea Română Liberă păi mi s-ar fi croit drum cu mitraliera, tancul şi MIG-ul pe oriunde ar fi vrut muşchii mei. Nu?!
Cică sute de tancuri atacau Bucureştiul şi el făcea autostopul! Hăhăhă! (hăhăiala asta nu e întâmplătoare).
Preşedintele în funcţie al statului român era singur şi neprotejat într-un moment în care ţara era în stare de necesitate (nivelul următor ar fi fost stare de război?), iar un neica nimeni (no offence) se plimba cu escortă proprie prin provincie, pe timp de pace, când nu era niciun pericol.
Pe 25 decembrie, de la chestia asta, eu am avut convingerea că ce am văzut 4 zile şi nopţi la televizor, Revoluţia Română în Direct, a fost un spectacol de teatru în care mulţi ştiau că sunt actori şi-şi jucau rolul vieţii lor ... Tot ce am văzut după aceea m-a convins şi mai mult.
De atunci ştiu clar - aia nu a fost Revoluţie!
Cimitirele sunt pline de oameni care au murit degeaba.
De atunci ştiu clar - aia nu a fost Revoluţie!
Cimitirele sunt pline de oameni care au murit degeaba.
Atunci Ceauşescu a fost trădat şi sacrificat ca un întreg aparat de stat, bine construit, să supravieţuiască.
Şi a supravieţuit!
Cei ce l-au trădat pe Ceauşescu atunci nu au făcut-o pentru tine, sau pentru mine ... prea puţin le-a păsat de noi, prea puţin le pasă şi acum!
Dacă crezi că nu e aşa înseamnă că au reuşit să te păcălescă!
Revoluţia din'89 i-a învăţat pe aceşti abili indivizi că românii pot fi prostiţi în faţă, pot fi duşi de nas, că sunt atât de uşor de manipulat!
Iar de atunci am ferma convingere că au făcut-o şi o fac mereu.
Şi sunt sigur că s-au perfecţionat, acum nu mai le scapă detalii d'astea, de care se poate prinde şi un puşti de 14 ani.
Şi nu vorbesc doar de Ion Iliescu şi FSN, PDSR, PSD, USL sau cum s-o mai fi numind aripa roşie a găştii ce a trădat.
Nu my friend, aparatul acela a ocupat repede toată plaja de unde ai fi putut tu alege. Iar dacă ţi-e frică cumva că o să se stingă curând flacăra Democraţei în România ... hăhăhă ...
(imagine preluată de pe pagina de Facebook a celor care visează să păstreze flacăra Democraţiei mereu aprinsă)
VA URMA!
PS:
Ca să fie clar şi să nu mă aleg cutrageri de urechi inutile. Povestea de mai sus cu cultura şi Dacia am spus-o nu pentru a discuta persoana, ci doar pentru a ilustra un fapt - acela că e de la sine înţeles că orice persoană pe care statul o consideră importantă e normal şi chiar obligatoriu să o protejeze prin mijloace specifice.
Iar persoana cea mai importantă în statul român era în decembrie 1989 preşedintele Republicii, Nicolae Ceauşescu.
După cum bine a spus şi Traian Băsescu, sunt oameni din SPP care riscă ani grei de puşcărie dacă nu-l protejează aşa cum se cuvine. În '89 nimeni nu şi-a făcut treaba; şi asta nu pentru că îi apucase elanul revoluţionar ...
