O carte scrisă de un fotograf fericit :
Happiness-A Guide to Developing Life's Most Important Skill
Citatul meu favorit de aici:
"Pot să spun sincer că sunt un om fericit, tot aşa cum pot spune că ştiu să citesc sau că sunt sănătos. Dacă aş fi fost aşa dintotdeauna, de când am căzut într-o poţiune magică atunci când eram mic, această afirmaţie ar fi fost neinteresantă.
Dar nu am fost aşa dintotdeauna. Când eram copil şi în adolescenţă am studiat tot ce am putut, am iubit natura, am cântat muzică, am schiat, am navigat pe mări, am privit păsările în zborul lor şi am învăţat fotografia. Mi-am iubit familia şi bunii prieteni. Dar niciodată nu mi-a trecut prin cap să spun că sunt fericit. Fericirea nu era un cuvânt din vocabularul meu. Eram conştient cumva de potenţialul ce-l simţeam în mine, ca o comoară ascunsă dar simţită de alţii. Dar natura acestui aspect potenţial era neclară şi nu aveam idee cum s-o actualizez, cum s-o fac prezentă în mine.
Senzaţia de înflorire pe care acum o simt în orice moment al existenţei mele a fost construită în timp şi în condiţii ce au condus la înţelegerea cauzelor fericirii şi ale suferinţei.
Marele noroc de a întâlni oameni remarcabili care au fost atât înţelepţi cât şi plini de compasiune a fost decisiv în cazul meu, deoarece puterea exemplului vorbeşte mai puternic decât oricare alt mijloc de comunicare. Ei mi-au arătat ce e posibil a fi atins şi mi-au dovedit că oricine poate trăi o stare constantă şi netulburată de libertate şi fericire, ce poate fi transmisă altora.
Când sunt cu prietenii, le împărtăşesc viaţa cu bucurie.
Când sunt singur, în chilia mea sau oriunde în altă parte, fiecare moment ce trece e plin de încântare.
Când am de realizat un proiect mă bucur din suflet dacă el reuşeste; iar dacă nu, nu văd niciun motiv ca să mă agit pentru el, ştiind că am încercat să fac tot ce pot.
Am fost suficient de norocos până acum să am ce mânca şi să am un acoperiş deasupra capului.
Consider toate lucrurile ce le posed drept unelte, niciunul dintre ele însă indispensabil.
Fără laptop s-ar putea să nu mai scriu, fără aparatul de fotografiat, s-ar putea să nu mai fac poze, dar în niciun caz asta nu îmi va afecta calitatea vreunui moment al vieţii mele.
Pentru mine lucrul esenţial a fost acela că am întâlnit maeştri spirituali şi că am fost capabil să le primesc învăţăturile. Asta mi-a dat de meditat mai mult decât suficient până la sfârşitul vieţii mele.
Dorinţa mea cea mai profundă e ca ideile strânse în această carte să poată servi drept mici lumini pe cărarea fericirii temporare sau poate eterne a tuturor fiinţelor."
... şi mai e unul... nu l-am gasit încă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.