vineri, 17 februarie 2012
sâmbătă, 11 februarie 2012
Ce spoone baiatul?
Do not try and bend the spoon.
That's impossible.
Instead... only try to realize the truth: there is no spoon.
Then you'll see, that it is not the spoon that bends, it is only yourself.
Freezing rain
Cu cateva seri in urma ne-am scos danezul la plimbare, sa vada si el ce e aia "freezing rain". Fara trepied nu a iesit mare lucru in poze ... ce-o tine el minte, om vedea.
joi, 9 februarie 2012
Regretele de la capatul drumului
Socrate, Platon,ori poate Aristotel, sau un alt grec cu preocupari abstracte zicea ca nu poti sa stii ca esti fericit, poti doar sa constientizezi ca ai fost. Si cel mai clar afli asta la capat de drum, in pragul mortii, cand privindu-ti inapoi intreaga viata, poti spune: Da nene, a meritat traita! Si-as mai trai-o o data, la fel!
O asistenta medicala pe nume Bronnie Ware avea in ingrijire oameni pentru care medicina nu mai avea solutii si care erau trimisi acasa sa-si gasesca sfarsitul acolo, linistiti.
Ea a avut curiozitatea sa ii intrebe daca au regrete la sfarsit de drum; din raspunsurile aflate i-a iesit o lista de cinci regrete care se repetau foarte des.
Cand esti pe patul de moarte ceea ce cred altii despre tine si ceea ce tu crezi ca ar crede, nu mai conteaza. Singur, in fata acestui mare prag poti recunoaste mai sincer si mai detasat decat oricand ce impliniri si mai ales ce neimpliniri ai in suflet.
Cand am citit despre asta, inainte de a ajunge la lista, m-am intrebat (cum poate o faci si tu acum) care ar fi regretele mele, privind inapoi la viata pe care am dus-o pana in momentul de fata.
Funny (?), intr-o forma usor diferita, am "nimerit" doua dintre ele.
Lista acestor regrete de top ar fi asta:
O asistenta medicala pe nume Bronnie Ware avea in ingrijire oameni pentru care medicina nu mai avea solutii si care erau trimisi acasa sa-si gasesca sfarsitul acolo, linistiti.
Ea a avut curiozitatea sa ii intrebe daca au regrete la sfarsit de drum; din raspunsurile aflate i-a iesit o lista de cinci regrete care se repetau foarte des.
Cand esti pe patul de moarte ceea ce cred altii despre tine si ceea ce tu crezi ca ar crede, nu mai conteaza. Singur, in fata acestui mare prag poti recunoaste mai sincer si mai detasat decat oricand ce impliniri si mai ales ce neimpliniri ai in suflet.
Cand am citit despre asta, inainte de a ajunge la lista, m-am intrebat (cum poate o faci si tu acum) care ar fi regretele mele, privind inapoi la viata pe care am dus-o pana in momentul de fata.
Funny (?), intr-o forma usor diferita, am "nimerit" doua dintre ele.
Lista acestor regrete de top ar fi asta:
1. Aş fi vrut să am curajul să-mi trăiesc viaţa după ceea ce simţeam eu, nu după ce aşteptau alţii de la mine.
2. Aş fi vrut să nu fi muncit atât de mult.
3. Aş fi vrut să am curajul să îmi exprim sentimentele.
4. Aş fi vrut să fi păstrat legătura cu prietenii.
5. Aş fi vrut să îmi fi dat voie să fiu mai fericit.
Povestea lor pe scurt o gasiti aici si pe larg in aceasta carte.
marți, 7 februarie 2012
Dialog
Discipolul:Nu-mi pot opri deloc dialogul interior, vorbesc mereu cu mine insumi! Ce sa fac?
Maestrul:Invata macar sa-ti vorbesti frumos!
luni, 6 februarie 2012
Hai piratii!
Ce-o fi dom'le cu ACTA asta de nu am putut vedea RObotzii de saptamana asta din cauza ei?
Mda...
Eu am destule carti in biblioteca.
Eu am destule carti in biblioteca.
Pe toate le-am cumparat, deci implicit l-am platit si pe autorul lor sau pe persoana ori organizatia ce-i detine aceste drepturi.
Dar am voie sa imprumut oricui vreau oricare dintre aceste carti, nu-i asa?!
Pai acela care citeste cartea de la mine nu a platit dom'le nimic lui Umberto Eco, nici lui Dan Millman ori lui Daniel Goleman ... dar cititorul daca-mi da mie un mp3 cu o melodie a celor de la Metallica s-ar putea sa aiba probleme.
Hmmm! Eu zic ca e mare diferenta intre ce gasesti intr-o carte, daca ai timp/chef de citit si ce gasesti in 4 minute de zdranganeala. Simplific mult, stiu! Dar o fac de dragul demonstratiei, asa ca va rog sa aveti rabdare cu mine.
Deci o carte (tiparita) am voie sa o dau, un mp3 in curand nu! Un pdf?
Mai mult - sa vedeti nesimtire pe mine - pot sa ma duc sa vand cartea la un anticariat, sau direct altui doritor de citire si nu ma urmareste nimeni, nu ma pedepseste nimeni pentru asta si nici nu-l pune pe cumparator sa mai plateasca o data autorul.
Haoleu, ce se petrece insa daca vinzi capodoperele muzicale ale zilei de azi, ori copii ale unor marete blockbusteruri.
Sa zic ca aveam nevoie de un cd cu Windows XP zilele trecute?
Mor de foame Microsoftul si Hollywoodul, mai nene, din cauza pirateriei?! Sau poate ca avem de-a face cu o industrie care profita din plin de drepturi supraestimate si de un monopol de conjunctura?
Nu fac apologia pirateriei. E (oarecum) departe de mine ideea de a lauda "piratii". Dar cred ca ar trebui sa invatam sa ne constientizam drepturile si sa reactionam cand acestea ne sunt in orice fel ingradite si sa-i lasam pe altii sa decida pentru noi doar atata timp cat deciziile luate servesc interesele celor mai multi dintre noi si nu ale unei elite - oricare ar fi aceasta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)








