Cam prea pe marginea patului, nu?
De ceva vreme vietatea noastră se poate mişca. Îi place să doarmă pe burtă, se pare că-i face bine la colici, aşa că seara îl culcăm astfel.
Acum vreo săptămână (eram de "strajă"), l-am pus pe canapea cu capul spre perete ... mi-am zis că dacă se mişcă o să înainteze - nu l-am văzut mişcându-se în marşarier.
Mă aşez liniştit la calculator şi după vreo jumătate de ora aud bebele cum se trezeşte şi deodată buf ... linişte 1-2 secunde ... o fi doborât ceva ... oooooaaaaaahahaha ... aoleu, a căzut băiatu'!
L-am luat în braţe, l-am legănat un pic şi a adormit la loc ... nu a fost nimic grav - doar prima căzătură. Destul de devreme, e adevărat! Precoce băiatul, ce să zic.
Bebeologie: De la 2-3 luni copilul e lăcustă, trebuie să stai cu ochiul pe el - nu ştii când şi unde sare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.