Nunumai

Salut! Din septembrie 2012 m-am mutat. Vă aștept pe nunumaifotografii.ro

vineri, 10 august 2012

Care Bardo?

Înotam în apele liniştite ale unui lac, căutând să mă scufund cât mai adânc şi să mă obişnuiesc cu senzaţia pe care o simţeam, de izolare faţă de mediul zgomotos de la suprafaţă.
Totul în jur era oarecum întunecat, apa era tulbure și nu vedeam nimic în fața mea, deși aveam ochii deschiși.
Era atât de plăcută această linişte ce o simțeam; o savuram din plin, înotând lent şi fără efort.
Parcă undeva departe, surd şi înfundat, se auzeau vocile celor de pe mal, hohotind şi trăncănind fără odihnă. Mă simţeam desprins de lumea de afară, căutam să trăiesc cât mai clar această senină detaşare ce mă cuprinsese.
Ce departe e totul, ce liniște e aici!
Probabil mă scufundasem un pic prea adânc, sau a fost ceva închipuit ce m-a speriat, pentru că brusc am intrat în panică şi am încercat să ies la suprafaţă.
Poate a fost imaginea somnilor lungi cât un om, care se zicea că ar bântui balta asta, poate asta m-a contractat și a îndepărtat liniștea de mai devreme.
Eram dezorientat, nu ştiam încotro să înot, simţeam că mă sufoc, că nu mai am aer.
"Doar nu o să mor înecat în băltoaca asta!" m-am gândit ... dar pentru moment nu mai eram raţional, nu îmi puteam da seama cât e de simplu să ies la suprafaţă. Nu ştiam ce să fac.
Deodată văd în faţă o lumină puternică, strălucitoare ... şi îmi vine în minte ... Bardo Thodol - Cartea Tibetană a Morţilor.
Tibetanii cred că în momentul morţii ni se revelează Lumina Clară, de care este bine să ne lăsăm cuprinşi pentru că în ea vom găsi sfârşitul suferinţei, pacea eternă, eliberarea de ciclul reîncarnărilor.
E o şansă unică pe care doar acel moment o oferă.
Altfel, această eliberare trebuie să o obţii prin mari eforturi şi austerităţi.

Deci îmi vine în minte Bardo Thodol și Lumina Clară ... strălucirea asta omniprezentă ce o văd acum e Lumina Clară?
Oare mor? mă întrebam.
Nu simt nicio durere, nu simt ca ma înec, e tare ciudat!
Liniștea de mai devreme revenise și eram uimit că ... puteam respira!
Cum oare puteam respira?!

Clipesc des și îmi dau seama - lumina strălucitoare era soarele, eu eram în picioare și apa până la piept!

Ce-a fost asta?!

3 comentarii:

  1. vreau si eu ce ai fumat tu :)

    /padma

    RăspundețiȘtergere
  2. Eh, doar am tras niște aer pe nara dreaptă și am expirat zumzăit ... nimic altceva!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu a fost nimic, doar vinul ala rosu de cu o seara dinainte...

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.